Prima zi.... MARAMUREȘ - BALATONI KÖRÚT 2019

După un drum de vreo 400 km, mai mult bun decât rău.... surprinzător pentru România, am ajuns cu bine la Căsuța Bunicilor din Breb.

În clasicul stil tradițional maramureșean la poartă ne aștepta Ionel și Ramona(gazdele noastre de la Căsuța Bunicilor) cu o sticla de horincă "fără fund".....ori de câte ori aveam senzația neplăcută că se termină, ca prin minune sticla devenea plină!!

Având permanent în minte traseul dificil de a doua zi, am reușit să dăm stingerea oleacă mai devreme de orele 24.....cu promisiunea de trezire "pe la 7"😂😂.

Uitând să anunțăm acest plan și cocoșului din curte, am avut plăcuta surpriză să ne dea deșteptarea fix la orele 5:30.....reușind astfel să ne ajute în alegerea meniului pentru cină.... supă de cocoș am strigat toți 14 "bicicliști" în cor!!!

Odată pregătiți "din timp" am purces la drum pe traseul prestabilit Breb-Hoteni-Hărnicești-Sat Șugatag-Iezerul Mare-Baraj Runc-Mara-Hărnicești-Hoteni-Breb-Supă de cocoș!!

Prima parte a traseului (până în Sat Șugatag) a fost o coborâre permanentă, singura noastră grijă fiind să nu încingem prea tare discurile.......și cum orice coborâre trebuie "pedepsită", după intersecția cu drumul național ce duce spre Cavnic a început " drumul Golgotei".......cand pe parcursul celor 6-7km oleacă de bicicliști au devenit pe rând olecuță, olecuțică, olecuțicuță până când am hotărât să renunțăm pentru moment la "statutul" de bicicliști trecând la mai apropiatul de realitate "împingători/trăgători de coarne"😁😁.

Tot acest drum al Golgotei a avut și câteva părți bune, am reușit să aflăm cum să supraviețuiești cu apă din râu "neavizat sanitar", cum să îți potolești foamea cu afine, fragi, cireșe, cum să găsești cuvinte de încurajare când și tu ești convins că aici e sfârșitul, cum să grăbești ritmul în sunet de "câine ciobănesc fără stăpân "!!!

După urcare traseul stabilit de acasă și urmat cu "sfințenie" ajunge pe un platou montan mărginit în partea stânga de Mlaștina Iezerul Mare și în dreapta de un..... heliport (o bucata de bitum sub forma de cerc cu un diametru de câțiva metri buni)..... o fi având el un rost aici în pustietate....

Și acum urmează partea faină... coborârea.... sau așa ar fi fost normal.In realitate traseul urmează o pantă descendentă, însă craterele formate de apă și tractoare nu prea ne-au dat posibilitatea să utilizăm pe porțiuni mari avantajele bicicletei.

Însoțiți de glume "negre" și râsete am ajuns într-un final la Barajul Runc, de fapt un început de baraj cu niște utilaje ruginite în contrast total cu frumusețea peisajului montan.

Coborârea de la barajul Runc pana în Mara, vreo 10 km, și berea rece de la "crâșma din sat" au fost părțile ce au compensat "dealul Golgotei".

După odihna de la bere/suc, gândul că la Căsuța Bunicilor Ionel și Ramona ne așteaptă cu cocoșul în supă și "ceva maramureșean" gătit la ceaun a sporit puterile"

, astfel încât cele doua urcări rămase au fost "spulberate" în 45 de minute.

A fost o prima zi veselă cu un traseu dificil, nerecomandat celor ce nu știu ce reprezintă "1000 metri diferența de nivel"..... dar încheiat cu brio de toți "bicicliștii" de la mic - Vlad (9 ani) - la mare(Irina-59kg).

Mâine urmează al doilea traseu planificat de acasă pentru Maramureș.

Somn ușor.... acum că nu mai există riscul de trezire la.... sunetul cocoșului :))

P. S. link traseu pentru doritori

https://strava.app.link/hN69xkBSeY